_viral-ext&referrer=viral-ext_NA_32376&tn=friendhome&parent=10776084&sid=60141

Infiintarea unei plantatii de zmeur

Înfiinţarea unei exploataţii de zmeur necesită o suprafaţă de 10 hectare, pe când înfiinţarea unei exploataţii echivalente cu culturi cerealiere necesită 110 ha teren, investiţia considerabilă în teren agricol nefiind accesibilă majorităţii întreprinzătorilor.
Datorită defrişării masive a plantaţiilor pomicole, deficitul de fructe pe piaţa internă nu se poate compensa rapid decât prin cultivarea arbuştilor fructiferi.

Pornind de la studiul de piaţă, preţul fructelor de zmeur de import este de 100 lei/kg, cu prezentare în caserole de 100 g la preţul de 10 Schema de combatere a bolilor şi dăunătorilor la zmeur

(după N Branişte, 2000)

Nr trat.	Fenofaza	Boala sau dăunătorul	Produse pesticide folosite
0	1	2	3
1	Repaus vegetativ	Păduchele din San José, ouă de afide, acarieni etc.	Oleoekalux (1,5%) sau Polisulfură de bariu (6,0%)
2	La umflarea mugurilor	Antracnoza zmeurului, pătarea brun-violacee a ramurilor, acarieni, insecte defoliatoare, afide.	Fungicid : un produs cupric. Turdacupral 50 PU (0,2%), zeamă bordeleză (0,5%)+ Insecticid: Sintox 25 (0,2%) sau Sinoratox R 35 (0,1%)
3	La înfrunzire	Pătarea brună a ramurilor, pătarea albă a frunzelor, acarieni, gărgăriţa florilor, afide etc.	Fungicide: Tiuram 75 PU (0,4%), Ziram 75 (0,¤%) + Insecticid: Thiodan 35 Ec (0,2%), Sintox 25 (0,2%) sau Sinoratox R 35 (0,1%
4	La înălţarea inflorescenţelor	Făinare, pătarea brună a ramurilor, antracnoză, gărgăriţa florilor, gândacul zmeurului etc.	Fungicide: Tiuram 75 PU (0,4%), Ziram 75 (0,¤%) sau Captadin 50 PU (0,2%) + Metoben 70 (0.1%) + Insecticid: Thiodan 35 Ec (0,2%), Sintox 25 (0,2%) sau Sinoratox R 35 (0,1%
5	La începutul înfloritului	Putregaiul fructelor, pătarea albă a frunzelor, rugina, făinare, gândacul zmeurului, etc.	Fungicide: Sumilex 50 WP (0,1%),Rovral 50 WP (0,1%) sau Ronilan 50 WP (0,1%)+ Metoben 70 (0,1%) sau Topsin M 70 (0,1%) + Insecticid: Decis 2,5 EC (0,025%)
6	La începutul scuturării petalelor	Idem tratamentul 5	Fungicide : Sumilex 50 WP (0,1%),Rovral 50 WP (0,1%) sau Ronilan 50 WP (0,1%)+ Topas 100 EC (0,08%), Anvil 5 SC (0,04%) sau Tilt 250 EC (0,02%) + Insecticide: Zolone 35 Ec (0,2%), Karate 2,5 Ec (0,02%) sau Fastac 10 Ec (0,08%)
7	La mărimea normală a fructelor	Putrgaiul fructelor, făinare, rugină, pătarea albă a frunzelor, pătarea brună a ramurilor etc.	Fungicide :Ronilan 50 WP (0,1%), Sumilex 50 WP (0,1%) sau Rovral 50 WP (0,1%) + Anvil 5 SC (0,04%) sau Tilt 250 EC (0,02%)
8-9	După recoltarea fructelor ( la avertizare)	Antracnoza ramurilor, pătarea brun-violacee a ramurilor, Păduchele din San José,	Fungicide: Tiuram 75 PU (0,4 %), Ziram75 (0,¤%)sau Captadin 50 PU (0,2%) + Insecticid: Carbetox 37 CE (0,5%)

Dăunătorii cei mai periculoşi sunt: gărgăriţa mugurilor de zmeur (Anthonomus rubi-idaei), gândacul mic al florilor de zmeur (Byturus tomentosus), acarienii etc. Combaterea acestora se face la avertizare cu insecticide specifice existente în comerţ..

Din producţia de zmeură a anului al doilea de cultură, se pot compensa investiţiile cu înfiinţarea plantaţiei. Zmeurul este cel mai precoce arbust, care produce rentabil din anul II de la plantare. Soiul Cayuga, pe care îl înmulţesc în drajoniera proprie, este extratimpuriu, producând din 5 iunie, când are concurenţă pe piaţa fructelor doar cireşele de mai şi căpşuni. Zmeurul fructifică regulat şi foarte abundent şi nu are periodicităţi. În anul III, primul an de fructificare abundentă, produce între 5.000 şi 12.000 kg/ha . Citria – soi românesc (Cayuga x Ors Seedling, 1996), productiv (9-11 t/ha), tulpini viguroase (1,5-2 m) şi erecte, cu spinozitate redusă, rezistent la ger şi boli. Fuctele sunt mijlocii (2,5-3 g), scurt conice, galbene portocalii. Maturarea: VI/4.Englezesc A₁ – soi originar din Anglia, de vigoare medie (1,5 m), rezistent la ger, şi secetă, sensibil la boli, productiv (8-9 t/ha). Fructele sunt mari sau foarte mari, conice, roşii, suculente, plăcute la gust. Se pretează pentru consum în stare proaspătă şi industrializare. Maturare: VII/1-2.

Malling Expoit – soi englezesc, cu tulpini viguroase (2 m), cu tendinţă de ramificare, sensibil atât la gerurile din timpul iernii cât şi la căldurile excesive. Fructele sunt alungite sau tronconice, de culoare roşie deschis, cu pulpa fermă, gustoasă. Maturarea: VII/1-2

Newburg – soi american, semiviguros, productiv, drajonează mult. Fructele sunt mijlocii (2-3 g), conic-alungite, colorate în roşu-intens, mate, cu pulpa suculentă, dulce, plăcut acidulată, aromată. Maturarea: VII/2-3.

Rubin bulgăresc – soi originar din Bulgaria, vechi şi mult răspândit în cultură şi în ţara noastră, productiv (7-11 t/ha), de vigoare medie, cu tulpini lungi şi groase, puţine la număr, cu capacitate slabă de drajonare, mediu rezistent la ger, sensibil la boli. Fructul este mare, conic, rubiniu, cu pulpa compactă, mediu suculentă, slab aromată, gustoasă, cu seminţe mari. Bun şi pentru congelare. Maturare: VII/4.

Ruvi – soi românesc (Rubin bulgăresc x Viking, 1996), viguros, cu tulpini erecte, lungi (1,8-2 m), productiv (7-9 t/ha), rezistent la ger, mediu rezistent la boli. Fructele sunt mari (3-4 g), de calitate bună, conic-trunchiate, roşii-violaceu. Maturarea: VII/4.

The Latham – soi american, vechi, viguros, drajonează puternic, rezistent la ger secetă, sensibil la făinare şi putregaiul fructelor. Fructele sunt mijlocii (2-3 g), sferice, sau conico-sferice, roşii-carmin cu luciu alb; pulpa este suculentă, mediu consistentă, slab aromată, de calitate medie. Este destinat în special industrializării. Maturarea: VII/4.

Zmeurul se adaptează uşor la diferite tipuri de soluri şi sisteme de cultură, punând în valoare condiţii edafice mai puţin propice altor specii pomicole sau culturi agricole.
Pentru înfiinţarea exploataţiei de zmeură nu este necesară o tehnică deosebită, la fel nici pentru întreţinerea şi exploatarea culturii, la majoritatea lucrărilor putând participa ca forţă de muncă şi copiii, femeile, persoanele mai în vârstă.Majoritatea soiurilor de zmeur necesită sistem de susţinere Cel mai utilizat sistem este spalierul cu două sau trei sârme duble, fixate de stâlpi din beton sau lemn. Primul rând de sârme se aşază la 60 cm faţă de sol, iar cel de-al II-lea la 1,2 m de sol. Pentru soiurile cu port înalt se foloseşte spalierul cu trei rânduri de sârme distanţate la 50 cm una de alta. sau cultura sub formă de gard fructifer se realizează fără sistem de susţinere. Se folosesc soiuri cu tulpini erecte groase (The Lathan, June, Indian Summer etc. care se autosusţin. Densităţile mari, în ambele cazuri, conduc la producţii calitativ inferioare.
În acest sistem se realizează benzi continui cu grosimea de 40-50 cm

Zmeura se înmulţeşte foarte uşor, este expansivă şi extrem de rezistentă la îngheţuri şi temperaturi excesive. Nu necesită tratamente contra bolilor, pentru dăunători putând fi folosiţi feromoni.
Zmeurul este peren, cultura durează 15 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi arbuşti.

Lucrările mecanice se execută cu tractorul 445 viticol, cu plug şi freză, iar pentru irigări folosesc o pompă de 3", acţionată de priza de putere a tractorului. Se folosesc la fiecare trei ani 50 t/ha de îngrăşăminte organice bine fermentate.

În drajoniera proprie, cu suprafaţa de 2 ha, produc material săditor certificat, la un preţ de 3,15 lei/ bucată. Statul îl subvenţionează pe cumpărător cu 1,15 lei/bucată pentru revigorarea culturii de zmeur, astfel că preţul plătit de cumpărător este de 2 lei/ bucată. Menţionez că la un supermarket, butaşii de zmeur certificaţi ajung la un preţ de 23 lei/bucată. Posed Autorizaţie de producere, comercializare şi ambalare a butaşilor certificaţi.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Bolile care provoacă cele mai mari pierderi sunt:

- pătarea brună a lăstarilor (Didynella applanta), antracnoza (Elsinoe nelleta) şi putregaiul cenuşiu al fructelor (Botrytis cinerea). Combaterea acestor boli se realizează prin măsuri de igienă culturală şi tratamente fitosanitare

Astfel, am revitalizat o cultură uitată, cea a zmeurului, existând în prezent circa 70 de exploataţii înfiinţate de diverse persoane fizice sau societăţi comerciale. Cei mai receptivi au fost tinerii sub 35 ani, care au muncit în străinătate în plantaţii de zmeur şi cunosc avantajele deosebite ale acestei culturi.

Bazinul hidrografic

Bazinul hidrografic reprezinta suprafata de pe cuprinsul careia un rau sau un sistem hidrografic in general se alimenteaza (isi aduna apele)

Iata cele mai importante elemente morfometrice ale unui bazin hidrografic.

Cumpana de ape este data de linia ce separa bazine hidrografice vecine, si care in majoritatea cazurilor uneste punctele de cea mai mare altitudine.

- de retinut este ca aceasta poate fi de doua feluri: una pentru apele de suprafata iar alta pentru apele subterane. Acestea se suprapun foarte rar.

Perimetrul bazinului reprezinta lungimea proiectiei orizontale a cumpenei de apa.

Panta medie a cumpenei apelor este raportul dintre dublul diferentei de nivel dintre cel mai inalt varf si gura de varsare, si perimetrul cumpenei apelor in km.

Suprafata bazinului este un element foarte important, si reprezinta teritoriul cuprins in interiorul proiectiei in plan a limitelor bazinului.

cum taiem la vita de vie

La viţa de vie tăierile sunt necesare pentru a menţine un permanent echilibru între creştere şi fructificare. Lăsată în stare liberă (netăiată), datorită caracterului de liană, viţa de vie s-ar degarnisi la bază, împingând vegetaţia spre exterior. Tăierile s-au practicat din cele mai vechi timpuri, în decursul anilor tehnica acestora perfecţionându-se, ceea ce a dus la apariţia mai multor tipuri de tăiere (Cordon speronat, Cordon Cazenave, Guyot cu cap înălţat, pergolă, etc.).

Viţa de vie poate fi tăiată în perioada repausului fiziologic (de la căderea frunzelor şi până la declanşarea plânsului), totuşi în cazul plantaţiilor de mici dimensiuni, sau a viţelor plantate în jurul locuinţei, este indicat ca tăierile să se execute după ce au trecut marile geruri (sfârşit de februarie - început de martie), pentru a putea vedea efectele acestora asupra viţei de vie.

În funcţie de gradul de afectare a viţei de vie de către ger, se execută tăierile în mod diferenţiat, lăsând încărcături de rodire mai mari sau mai mici sau combinând tăierile de rodire cu cele de regenerare.

Este bine ca înainte de executarea tăierii să se recolteze probe de coarde, care se ţin câteva zile în încăperi la temperaturi de 18-20ºC, după care cu o lamă se secţionează longitudinal mugurii, pentru a vedea dacă sunt viabili sau afectaţi de ger. Mugurii viabili prezintă în secţiune o culoare verde, vie, iar cei afectaţi o culoare brună sau chiar neagră.

În funcţie de procentul de ochi afectaţi de ger, se stabileşte încărcătura de rodire care se lasă pe butuc la tăiere. Prin încărcătură de rodire se înţelege numărul de ochi care se lasă pe butuc, acest număr se poate raporta şi la m2 suprafaţă de nutriţie care revine fiecărui butuc.

Încărcătura de rodire se stabileşte ţinând cont şi de soiul cultivat, vigoarea fiecărui butuc, producţia planificată şi posibilităţile tehnologice

După ce viticultorul s-a decis asupra vigorii butucului şi a sarcinii de ochi pe care i-o va lăsa, se trece la executarea efectivă a tăierii. Se aleg coardele destinate formării elementelor de rodire (coarde, cordiţe, cepi). Coardele alese se curăţă de copili şi de cârcei, după care se scurtează la lungimea dorită. Coardele destinate formării elementelor de rodire trebuie să aibă lungime şi grosime medie şi să fie situate pe lemn de doi ani. De regulă elementele de rodire se lasă pe cepii de înlocuire de anul trecut.

Coardele supradimensionate (lacome), nu sunt indicate pentru formarea elementelor de rodire, deoarece au o fertilitate redusă.

După alegerea coardelor necesare rodirii se vor alege coardele pentru cepii de înlocuire. Acestea este de preferat să fie plasate pe cepii de înlocuire de anul trecut sub coardele de rod sau pe lemnul multianual.

Coardele alese se scurtează la 2-3 muguri. În continuare se vor îndepărta de pe butuc restul de coarde, uscăturile, porţiunile mortificate şi scoarţa exfoliată.

Pentru a evita ruperea coardelor cu ocazia altor lucrări, acestea se vor dirija printre sârmele spalierului.
În cazul tăierii de rodire la viţele conduse în curţi sub formă de bolte, se lasă pe cordoane doar cepi de 1-2 ochi la aproximativ 20 cm unul faţă de altul.

În cazul în care se observă pe cordoane tendinţa de degarnisire (de împingere a vegetaţiei anuale spre vârful cordonului), este indicat să se regenereze din timp cordonul prin înlocuirea acestuia cu o coardă anuală viguroasă crescută la baza butucului. În toate situaţiile, tăierile de rodire trebuie încheiate înainte de declanşarea plânsului.


ŞTIAŢI CĂ...
• Activitatea din viticultură nu se poate desfăşura haotic, în acest sens existând Legea Viei şi Vinului, care reglementează activitatea din acest domeniu.
• Viţa de vie se poate conduce în diverse forme ornamentale (ghirlande, chioşcuri, umbrare, bolţi, etc.), îmbinând în acest fel utilul cu plăcutul. Mai multe amănunte veţi găsi într-un număr viitor al revistei.
• Nu putem planta soiurile de viţă la întâmplare, în fiecare an publicându-se o listă cu soiurile de viţă-de-vie care se permit a fi cultivate în România.

Principalele elemente privind semănatul la alte culturi care se seamănă în luna martie

În această perioadă sunt importante lucrările de pregătire a terenului, fertilizare şi semănatul culturilor cu temperatura minimă de germinaţie de 3-5ºC. Plantele care germinează şi răsar la această temperatură, suportă după răsărire minus 6ºC. De aceea, ele trebuie semănate cât mai devreme, respectiv în luna martie. În această grupă se încadrează: lintea, năutul, bobul, lupinul, latirul, rapiţa de primăvară, muştarul alb, inul pentru ulei, floarea soarelui.

Lintea

Se seamănă frecvent după grâu, astfel că terenul a fost deja arat din toamnă. În arătura de primăvară se obţin recolte mici, neeconomice. Imediat ce se poate ieşi în câmp, terenul trebuie grăpat. Înainte de semănat se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. Nu se fertilizează cu azot înainte de semănat.

Inocularea seminţelor cu bacterii fixatoare de azot aduce mari sporuri de recoltă. Densitatea de semănat este de 180-220 boabe germinabile pe m2 pentru lintea mare şi 250-300 boabe germinabile pe m2 pentru lintea mică, revenind o cantitate de sămânţă de 100 kg/ha la lintea mare şi 80 kg/ha la lintea mică. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm, folosindu-se semănători universale. Adâncimea de semănat este de 3-5 cm.

Năutul

Plantă cultivată pe suprafeţe mai mari în S-E ţării, datorită rezistenţei bune la secetă, ar trebui extins pe solurile mai nisipoase şi pe cele salinizate şi din alte zone, cu precădere în vest.
Pregătirea terenului se face ca la linte. Fertilizarea înainte de semănat se poate face cu 100 kg/ha azotat de amoniu sau, acolo unde s-a aplicat fosfor din toamnă, se pot aplica îngrăşăminte complexe.

Semănatul trebuie realizat în prima urgenţă, cu o densitate de 40-50 boabe germinabile pe m2, revenind 80-120 kg/ha sămânţă, în funcţie de mărimea boabelor şi de densitate. Se poate semăna în rânduri simple, la 50-60-70 cm sau în benzi, la distanţa de 15 cm între rândurile apropiate şi 60-70 cm între benzi. Adâncimea de semănat este de 5-7 cm, în funcţie de textura şi umiditatea solului.

Bobul

Leguminoasă care interesează cu precădere zonele cu climat mai umed şi mai răcoros din Ardeal şi Moldova, se cultivă după orice plantă, cu excepţia altor leguminoase.
Fertilizarea, dacă nu s-a făcut din toamnă, trebuie realizată înainte de semănat cu doze moderate de îngrăşăminte complexe.

Semănatul trebuie realizat în prima urgenţă. În acest fel, plantele scapă de atacul de afide şi ajung la coacere mai devreme. Densitatea de semănat este de 40-60 boabe germinabile pe m2. Cantitatea de sămânţă este de 250-300 kg/ha la bobul mic şi de 250-300 kg/ha la bobul mare. Semănatul se realizează în rânduri simple, la 50-60-70 cm, pentru a putea prăşi. Se poate semăna şi în benzi, la 60/15 cm. Adâncimea de semănat este de 6-8 cm, în funcţie de umiditatea existentă în sol la data semănatului şi de textura acestuia.

Lupinul

Este cunoscut ca plantă furajeră sau pentru îngrăşământ verde. Boabele se pot folosi numai după fierbere şi spălare sau direct în hrana peştilor. Se poate semăna după orice plantă, cu rezultate bune, lupinul alb pe solurile brune din Transilvania, pe cele brun roşcate din Muntenia şi nisipoase din Oltenia, lupinul galben pe solurile nisipoase din nord-vestul Transilvaniei, iar lupinul albastru în zonele mai răcoroase.

Pentru producerea de seminţe trebuie semănat imediat la desprimăvărare, cu o densitate de 50-60 boabe germinabile pe m2 la lupinul alb, 70-80 boabe germinabile pe m2 la lupinul galben şi albastru şi cu circa 150 boabe germinabile pe m2 la lupinul peren.

Pe terenurile îmburuienate se seamănă la 60 cm între rânduri să se poată prăşi. Pe terenurile curate de buruieni se seamănă în rânduri simple la 15 cm-25 cm sau în benzi la 25 cm între rândurile apropiate şi 60-70 cm între benzi.

Adâncimea de semănat este de 3-4 cm pe solurile lutoase, 5-6 cm pe cele nisipoase. Lupinul peren, cu seminţe mai mici, la 2 cm.
Cantitatea de sămânţă la hectar este de 200-240 kg. la lupinul alb, 100-130 kg la lupinul galben, 130-160 kg la lupinul albastru şi de 20-40 la lupinul peren.

Latirul

Se cultivă în ţara nostră în zonele cele mai secetoase din S-E, pentru alimentaţia animalelor. Se seamănă după orice plantă, primăvara cât mai devreme. Densitatea de semănat este de 80-100 boabe germinabile pe m2. Se seamănă în rânduri apropiate la 12,5-15 cm, la adâncimea de 5-6 cm. Cantitatea de sămânţă este de 120-160 kg/ha.

Rapiţa pentru ulei

Prezentă în cultură în ţara noastră prin soiurile Star şi Cyclone din Danemarca şi soiul Bolero din Germania, este cultivată pe suprafeţe mici, fiind mai puţin productivă comparativ cu soiurile de toamnă. Trebuie semănată timpuriu, în prima urgenţă.

Muştarul alb

Dă rezultate foarte bune în ţara noastră în Câmpia Timişului şi a Crişurilor şi rezultate bune în Bărăgan, Câmpia Dobrogei, Câmpia Burnaşului şi Câmpia Olteniei. Rezultate bune se obţin când este cultivat pe terenuri curate de buruieni, după prăşitoare şi cereale păioase.

Fertilizarea înainte de semănat se face cu 100-150 kg de azotat de amoniu. Unde nu s-a aplicat în toamnă sub arătură superfosfat, este de preferat să folosim, în loc de azotat, îngrăşăminte complexe.

Semănatul muştarului alb se face în epoca I iar a celui negru, mai sensibil la îngheţ, în epoca a II-a. Se seamănă la 12,5-25 cm pe terenurile curate de buruieni şi la 40 cm pe terenurile îmburuienate, pentru a uşura lucrările de îngrijire. Adâncimea de semănat este de 2-4 cm. Cantitatea de sămânţă la hectar este de 15-16 kg când se seamănă în rânduri apropiate şi de 7-8 kg când se seamănă în rânduri îndepărtate.

Inul pentru ulei

Dă cele mai bune rezultate în silvostepa vestică, sudică şi a Moldovei. Rezultate bune se obţin şi în zona colinară a Olteniei, Munteniei, parte centrală şi sudică a judeţelor Tulcea şi Constanţa, Câmpia Jijiei, Bahluiului şi Lunca Bârladului. Rezultate bune se obţin după cereale păioase şi leguminoase anuale.

Înainte de semănat se fertilizează cu 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Semănatul trebuie realizat timpuriu cu 800-900 boabe germinabile pe m2, folosind 80-100 kg/ha sămânţă. Distanţa între rânduri este de 12,5 cm iar adâncimea de semănat de 2-3 cm.

Floarea soarelui

În prima jumătate a lunii aprilie, când temperatura ajunge la 7-8ºC, este vremea semănatului florii soarelui. Suprafeţele semănate cu această cultură, în creştere de la an la an, îi obligă pe cultivatori să nu uite următoarele:

• Revenirea pe acelaşi teren este posibilă numai după şase ani, din cauza numeroaselor boli pe care le are şi a buruienii parazite lupoaia. Hibrizii noi, mai rezistenţi la boli, permit revenirea şi după 4-5 ani.
• Din cauza bolilor comune nu trebuie să urmeze nici după fasole, soia şi rapiţă.
• Nu trebuie cultivată după porumb, dacă acesta a fost erbicidat cu erbicide triazinice.
• În sudul ţării nu trebuie să revină după plante cu înrădăcinare adâncă (lucerna, sfecla de zahăr, iarba de Sudan), care sărăcesc solul de apă.
• Fertilizarea trebuie să se facă într-un raport N:P:K de 1:2:2. Dacă nu s-a aplicat fosfor şi potasiu, la semănat se vor folosi numai îngrăşăminte complexe de tipul 13:26:26.

Lucrările solului vor viza reţinerea apei în sol. Arăturile de toamnă (floarea soarelui nu se poate cultiva în arătură de primăvară) vor fi grăpate la desprimăvărare şi lucrate cu combinatorul înainte de semănat. În sudul ţării semănatul poate începe la sfârşitul lunii martie şi trebuie să se încheie până la mijlocul lunii aprilie. În restul zonelor favorabile, semănatul trebuie efectuat între 1 şi 20 aprilie.

Densitatea este de 40-50 mii plante/ha. Mărirea densităţii nu se justifică, plantele devin sensibile la boli (Sclerotinia şi Phamopsis) şi creşte procentul de seminţe seci. Cantitatea de sămânţă variază între 3,5 şi 5 kg/ha. Distanţa între rânduri este de 70 cm, iar adâncimea de semănat de 5-8 cm.

CÂTĂ MOTORINĂ CONSUMĂM?

Consumul de motorină, în condiţii normale de lucru pentru lucrările de primăvară, este următorul:
- arat 25 cm + grăpat: 22 l/ha
- discuit arătură + grăpat: 6 l/ha
- transport şi aplicat îngrăşăminte chimice: 3 l/ha
- erbicidat: 3 l/ha
- discuit pentru încorporarea erbicidelor: 6 l/ha
- pregătit pat germinativ cu combinatorul: 4 l/ha
- semănat prăşitoare: 4 l/ha
- semănat cu semănătoarea pentru cereale: 5 l/ha
- prăşit mecanic 3 l x 2 lucrări = 6 l/ha
- prăşit + fertilizat: 4 l/ha

Necesarul pentru înfiinţarea culturilor şi lucrările principale de întreţinere este de 60-65 l/ha motorină.

VINURILE ROZE: tehnologia obtinerii vinurilor roze

VINURILE ROZE: tehnologia obtinerii vinurilor roze presupune urmatoarele etape:

* zdrobirea strugurilor rosii,
* indepartarea rahisului (ciorchinele fara boabe),
* mentinerea mustuielii (care in general este alb galbuie) in contact cu pielita (in care se gasesc substantele colorante) in prima parte a fermentatiei alcoolice,
* acumularea in mustuiala de alcool etilic (cca 4-5% volum alcool) in primele 3-4 zile de fermentatie,cu rolul de a extrage substante colorante (antocianii) din pielita,
* separarea componentei lichide din mustuiala in momentul atingerii nunatei roze dorita,
* continuarea fermentatiei alcoolice pana la epuizarea in zaharuri a mustuielii si respectiv obtinerea vinului brut,roze si sec,
* pentru rozeurile cu zaharuri,in prealabil se conserva o cantitate de must prin concentrare sau prin suprasulfitare,urmand ca vinul roze sec sa fie indulcit inaintea pregatirii pentru imbuteliere si consum.

SAMPANIA SI VINURILE SPUMANTE:Dupa obtinerea vinului brut si dupa conditionare - filtrare,acesta va fi lucrat astfel:

* insamantarea cu drojdii aflate intr-un mediu de solutie dulce (de must),
* fermentarea secundara in butelii inchise cu acumulare de dioxid de carbon endogen
* remuiajul sau rotirea zilnica a sticlelor rasturnate,cu scopul acumularii drojdiilor in dop,
* degorjarea sau eliminarea drojdiilor prin deschiderea sticlelor si indepartarea dopurilor,
* completarea vinului pierdut cu ,,licoarea de expeditie'' - cantitatea de solutie de must,in functie de gradul de dulceata dorit si dopuirea finala

vinul rosu

Un pahar cu vin roşu pe zi scade riscul de boli de inimă, în special de ateroscleroză şi infarct de miocard. Efectele benefice sunt datorate unor antioxidanţi denumiţi resveratrol. Una dintre condiţii este ca vinul să fie bio, fără sulfiţi, conservanţi care pot cauza dureri de cap, astm, vomă sau greaţă. Pe eticheta sticlelor cu vin de calitate este trecută şi denumirea de origine controlată (n.r. doc). O altă condiţie este ca vinul să fie băut zilnic, dar nu mai mult de 300 de ml pentru bărbaţi şi 150 ml pentru femei, pentru că excesul dăunează ficatului. Cel mai bine este să beţi vinul la prânz. Puteţi să-l beţi şi seara, dar nu înainte de culcare, pentru că riscaţi să aveţi insomnii sau să nu dormiţi bine. În plus, ficatul detoxifică mai greu organismul noaptea.

Ţineţi cont şi de caloriile din alcool. 100 ml de vin cu tărie de 11 grade are 80-90 de kilocalorii. Opţiunea de a alege între un vin sec, dulce sau demidulce ţine de gustul fiecăruia şi nu influenţează efectele benefice ale băuturii asupra inimii.

Recomandarea de a bea un pahar cu vin roşu pe zi nu se adresează însă tinerilor sub 20 de ani, pentru simplul motiv că nu au nevoie, dat fiind că organismul lor este sănătos. Alcool nu trebuie să consume nici cei care au restricţie din partea medicului, aşa cum sunt bolnavii de hepatită.

Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti


si ceva despre stuguri
strugurii sunt plini de nutrienţi, importanţi pentru buna funcţionare a organismului. Iată ce conţin strugurii:
-vitamina B6, al cărei rol este de a preveni depunerea de grăsimi pe pereţii arterelor,
-vitamina C, care întăreşte sistemul imunitar,
-manganul care transformă grăsimea în energie,
-potasiul, care reglează tensiunea sângelui.
Studii arată că vinul roşu deţine proprietăţi antivirale şi că poate preveni dezvoltarea tumorii în cazul unor tipuri de cancer.
Activitatea cerebrală
Nu numai că previne bolile cardiovasculare, dar şi pe cele neurologice. Antioxidanţii din vin împiedică lezarea vaselor de sânge care ajung la creier, prevenind astfel boala Alzheimer şi demenţa. Riscul pentru Alzheimer şi demenţa scad la femeile care servesc zilnic un pahar de vin roşu.
Este antiinflamator
Acidul cafeic (care este un antioxidant) din vinul roşu, micşorează nivelul glucozei din sânge. Însă nu e tot, acesta reduce inflamaţia din corp. Şi atunci putem spune că vinul roşu este de un real ajutor pentru toate acele persoane care suferă de artrită.